Este o specie des intalnita prin mijloacele de transport in comun, in special in metrou. Are un ten dubios de inchis, ca si cum ar trai pe “plaje”, insa asa e el, de la gena dominanta din regnul sau.

Umbla in haite de 2-3, cand este singur este inofensiv. Victimele lui sunt liceence fara sutien, studentele la Dimitrie Cantemir si Romano-Americana, iar uneori se poate arunca si la niste corporatiste mai mici.

Este inzestrat corespunzator, neaparat freza tip “cal”, gel din belsug, are scris musai pe el “D&G sau macar Versace si este tot timpul acompaniat de telefoane cu “empetrei” cantatoare de un gen muzical intitulat manele. Ca sa arate celorlalti membri ai haitei cat de viteaz este isi alege o prada pe care o abordeaza de obicei cu fraze gen: “unde te grabesti asa, printesa?”, sau “uite ce-ai transpirat, vezi daca alergi?”, sau “ia zi, frumoaso, ce citesti acolo, CanCan? Mi-l dai si mie putin?” etc.

Este complet dezamagit cand persoana abordata nu-i cade ravasita in brate si trece la nivelul 2, anume glume proaste si/sau porcoase la care coechiperii lui se amuza frenetic. I se pare normal ca o femeie careia ii zici “vai pisi, ce ţâţe mijto ai” sa dea imediat tricoul jos sa i le arate sau macar sa-i lase subtil numarul de telefon.

Respins de victima, bravul vanator se intoarce la turma lui si se consoleaza cu povesti care incep de obicei cu “bai fratioare, am avut odata pe una…”. Nu-i pasa ca a fost refuzat, are oricand o femela (doua-trei, in functie de statutul in haita) care-l asteapta acasa sa-i satisfaca poftele carnale.

Ar mai fi de mentionat ca felinele care in prima instanta zambesc (chiar daca tamp sau a sictir) nu mai scapa de haita care o incolteste din toate partile. Singura ei scapare e folosirea gentii din dotare sau a cuvintelor gen “animalule”, “imbecilule” si alte asemenea. Mascului feroce se simte lezat la orgoliu de acestea si nu mai vrea sa se imperecheze cu felina ciufuta.